Este una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.
Vocea ei este considerată de către critica internațională drept o combinație între vocile a doua celebre cântarețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi.
În străinătate cântă pentru prima dată la Basel în Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti. Debutează în 1992 la Royal Opera House din Londra cu rolul Zerlina, în Don Giovanni, urmată de Mimì din Boema de Giacomo Puccini, apoi în Adina la Opera de Stat din Viena și la Opera din Hamburg. În 1993 debutează la Metropolitan Opera în Boema. La Royal Opera House (Covent Garden) a triumfat în mult aplaudata Traviata, dirijată de Sir Georg Solti, în 1994, spectacol pentru care, ca să poată fi transmis în direct, au fost anulate programele de la BBC.
În anul 2002 participă cu spectacolul "Proms at the Palace" la celebrarea Jubileului Reginei Elisabeta a II-a. Este premiată cu “La Medaille Vermeille de la Ville de Paris” și devine “Officier de l’Ordre des Arts et Lettres”.
Cu compania Metropolitan Opera a cântat deja în peste 70 de reprezentații.
duminică, 12 iunie 2011
Felicia Filip
Felicia Filip este unica solistă de operă din lume care a câștigat toate Premiile Mozart, atât în 1983 la Barcelona, cât și în 1987 la Viena și în 1991 la Toronto.
Cariera internațională a început-o în anul 1991. Prima apariție a avut-o la Basel, în Elveția, după care au urmat multe scene din lumea întreagă. Tânăra soprană a fost încoronată ca "Noua regină a Traviatei", rol pe care l-a cântat cu o muzicalitate ieșită din comun și cu puterea interpretativă a unei mari tragediene ("Tragediană superbă" a titrat "L'est Republicain" din Nancy, mai 1998). La Covent Garden, Wiener Staatsoper, Liceo di Barcelona, Hamburg, în Toulouse sau la Moscova publicul a răsplătit-o cu ovații îndelungate.
Felicia Filip a realizat o premieră în muzica românească, fiind prima soprană care s-a asociat cu o trupă rock, după modelul Montserrat Caballe - Freddie Mercury. Primul album de rock-simfonic din România, realizat împreună cu formația Iris a fost Athenaeum, urmat în 2007 de colaborarea pe care au avut-o în realizarea albumului Iris 30 de ani: ”Cei ce vor fi”.
Cariera internațională a început-o în anul 1991. Prima apariție a avut-o la Basel, în Elveția, după care au urmat multe scene din lumea întreagă. Tânăra soprană a fost încoronată ca "Noua regină a Traviatei", rol pe care l-a cântat cu o muzicalitate ieșită din comun și cu puterea interpretativă a unei mari tragediene ("Tragediană superbă" a titrat "L'est Republicain" din Nancy, mai 1998). La Covent Garden, Wiener Staatsoper, Liceo di Barcelona, Hamburg, în Toulouse sau la Moscova publicul a răsplătit-o cu ovații îndelungate.
Felicia Filip a realizat o premieră în muzica românească, fiind prima soprană care s-a asociat cu o trupă rock, după modelul Montserrat Caballe - Freddie Mercury. Primul album de rock-simfonic din România, realizat împreună cu formația Iris a fost Athenaeum, urmat în 2007 de colaborarea pe care au avut-o în realizarea albumului Iris 30 de ani: ”Cei ce vor fi”.
luni, 9 mai 2011
Stela Popescu
Una dintre cele mari mari actrite, cu siguranta cea mai indragita de romani, Stela Popescu este o regina a umorului, are un talent enorm si pune multa pasiune in tot ceea ce face.
Ne mandrim cu ea si ne bucuram ca ii suntem contemporani!
Ne mandrim cu ea si ne bucuram ca ii suntem contemporani!
sâmbătă, 7 mai 2011
Ion Creanga
Ion Creanga este unul dintre marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat in cercul literar “Junimea”. E un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuti si mai iubiti. El a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie, valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pina astazi.
Cel mai de seama povestitor roman, creator al unei opere intrate definitiv in constiinta noastra nationala.
G.Calinescu afirma ca scriitorul moldovean reprezinta “poporul roman insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune”.
“In Creanga traiesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului”- scria G.Ibraileanu. Tot el spunea:
”Opera lui Creanga este epopeea poporului roman. Creanga este Homer al nostru.”
“Cu cata placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv” noteaza entuziasmat I. Negruzzi, recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiretelor complicate ale scriitorilor vremii.
Cel mai de seama povestitor roman, creator al unei opere intrate definitiv in constiinta noastra nationala.
G.Calinescu afirma ca scriitorul moldovean reprezinta “poporul roman insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune”.
“In Creanga traiesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului”- scria G.Ibraileanu. Tot el spunea:
”Opera lui Creanga este epopeea poporului roman. Creanga este Homer al nostru.”
“Cu cata placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv” noteaza entuziasmat I. Negruzzi, recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiretelor complicate ale scriitorilor vremii.
Octavian Paler
Scriitor, jurnalist și editorialist român, comentator al fenomenelor politice și culturale românești.
Iata cateva poezii si citate : ”Avem timp”
”Avem timp pentru toate./Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou/sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem/sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam/avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli/sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta – murim.”
---------------------------------------------------------------------
Pasul absent
Doar un pas ne desparte.
Nu ştiu dacă pasul absent/ e al meu/sau al tău.
Tu stai pe un mal al lui/eu pe altul/şi între noi curge noaptea.
Ca să ajungem atât de aproape/ca să rămânem atât de departe
doar un pas ne desparte/şi între noi curge noaptea continuu/prin pasul absent.
------------------------------------------------------------------------
Pentru mine, România nu e doar o ţară. E un destin.
Eu îmi iubesc țara, dar din iubirea mea face parte și disperarea mea de a vedea ce trăim și cum trăim.
Tortură, masacre, ruguri. Iată istoria! Un trecut de noapte şi sânge. Trebuie să căutăm lumina în viitor!
Undeva spre limita disperării, eu am găsit totdeauna speranţa.
Iata cateva poezii si citate : ”Avem timp”
”Avem timp pentru toate./Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou/sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem/sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam/avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli/sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta – murim.”
---------------------------------------------------------------------
Pasul absent
Doar un pas ne desparte.
Nu ştiu dacă pasul absent/ e al meu/sau al tău.
Tu stai pe un mal al lui/eu pe altul/şi între noi curge noaptea.
Ca să ajungem atât de aproape/ca să rămânem atât de departe
doar un pas ne desparte/şi între noi curge noaptea continuu/prin pasul absent.
------------------------------------------------------------------------
Pentru mine, România nu e doar o ţară. E un destin.
Eu îmi iubesc țara, dar din iubirea mea face parte și disperarea mea de a vedea ce trăim și cum trăim.
Tortură, masacre, ruguri. Iată istoria! Un trecut de noapte şi sânge. Trebuie să căutăm lumina în viitor!
Undeva spre limita disperării, eu am găsit totdeauna speranţa.
Maria Tanase
Se spune că America a avut-o pe Marilyn Monroe, Franța pe Edith Piaf, iar România pe Maria Tănase.
A incantat si a inspirat cu muzica ei mari scriitori romani, printre care Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu si Ion Pillat, dar si pe fostul presedinte american Hoover, Andre Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brancusi, George Enescu si mai multi cantareti din prezent.
De exemplu, pasiunea Angelei Similea pentru cantec a fost insuflata de marea cantareata de muzica populara, a carei voce si eleganta au cucerit-o inca din copilarie.
In testamentul Mariei Tanase a fost specificata dorinta cantaretei de a fi sapata o fantana in Dobrogea sau in Fagaras, unde romanii sa se opreasca, sa bea apa si sa-si aminteasca de ea. Ultima sa dorinta nu a fost insa indeplinita din lipsa de fonduri...
”Când Maria Tănase cântă, dincolo de vocea ei, inteligenţa se simte în permanenţă trează. E o inteligenţă ca un spărgător de nuci: un instrument care a spart coaja lucrurilor pentru a ajunge la miezul lor preţios.”Geo Bogza
„Fericirea se masoara in clipe...de tine depinde cum profiti de ele.”Maria Tanase
A incantat si a inspirat cu muzica ei mari scriitori romani, printre care Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu si Ion Pillat, dar si pe fostul presedinte american Hoover, Andre Gide, Yehudi Menuhin, Constantin Brancusi, George Enescu si mai multi cantareti din prezent.
De exemplu, pasiunea Angelei Similea pentru cantec a fost insuflata de marea cantareata de muzica populara, a carei voce si eleganta au cucerit-o inca din copilarie.
In testamentul Mariei Tanase a fost specificata dorinta cantaretei de a fi sapata o fantana in Dobrogea sau in Fagaras, unde romanii sa se opreasca, sa bea apa si sa-si aminteasca de ea. Ultima sa dorinta nu a fost insa indeplinita din lipsa de fonduri...
”Când Maria Tănase cântă, dincolo de vocea ei, inteligenţa se simte în permanenţă trează. E o inteligenţă ca un spărgător de nuci: un instrument care a spart coaja lucrurilor pentru a ajunge la miezul lor preţios.”Geo Bogza
„Fericirea se masoara in clipe...de tine depinde cum profiti de ele.”Maria Tanase
Constantin Noica
”Constantin Noica este omul care probabil ca a sapat cel mai profund in sufletul si spiritul romanesc, in uitarea limbii noastre, construind un sistem filosofic de adanca respiratie romaneasca si de autentica deschidere universala, prin tratatul sau de ontologie, Devenirea intru fiinta, publicat in 1981, si cel de logica, Scrisori despre logica lui Hermes, aparut in 1986. Dar inraurirea cea mai mare asupra spiritului epocii a avut-o fara indoiala prin celelate scrieri ale sale, nenumarate studii si eseuri de o inegalabila profunzime si frumusete” (Cristina Nicoara)
A fost fidel ideii că lupta culturală și nu cea politică este calea pentru reînvierea culturală a României.
Cartile lui au ramas ca un nepretuit tezaur al culturii noastre si ca o inegalabila descifrare a profunzimilor spiritului si graiului romanesc.
Cateva citate:
”Nu-i nimeni vinovat de neîmplinirile noastre. Limitele interioare sunt mai dureroase decât orice limită exterioară.”
”Oameni. Nu lucruri, nu peisaje; oameni. Să fii însetat de omul nou, aşa cum eşti de lumile noi. Căci fiecare om e o formă de încăpăţânare, adică o idee. Şi-ţi place să vezi care e gustul ideii, care e vocea ei. Cum surâde ea.”
”Dacă iubiţi muzica - pierderile, curgerile, creşterile; dacă vă plac geometria şi rigoarea, fără să vi se împietrească inima şi mintea; dacă aveţi un dram de nebunie şi un munte de măsură - veţi întâlni, cândva, filosofia.”
”Când mă laudă cineva, mă cuprinde panica: dacă ar afla tot ce nu ştiu, tot ce nu sunt? Când mă condamnă, mă simt liniştit: sunt totuşi mai bun decât atât.”
A fost fidel ideii că lupta culturală și nu cea politică este calea pentru reînvierea culturală a României.
Cartile lui au ramas ca un nepretuit tezaur al culturii noastre si ca o inegalabila descifrare a profunzimilor spiritului si graiului romanesc.
Cateva citate:
”Nu-i nimeni vinovat de neîmplinirile noastre. Limitele interioare sunt mai dureroase decât orice limită exterioară.”
”Oameni. Nu lucruri, nu peisaje; oameni. Să fii însetat de omul nou, aşa cum eşti de lumile noi. Căci fiecare om e o formă de încăpăţânare, adică o idee. Şi-ţi place să vezi care e gustul ideii, care e vocea ei. Cum surâde ea.”
”Dacă iubiţi muzica - pierderile, curgerile, creşterile; dacă vă plac geometria şi rigoarea, fără să vi se împietrească inima şi mintea; dacă aveţi un dram de nebunie şi un munte de măsură - veţi întâlni, cândva, filosofia.”
”Când mă laudă cineva, mă cuprinde panica: dacă ar afla tot ce nu ştiu, tot ce nu sunt? Când mă condamnă, mă simt liniştit: sunt totuşi mai bun decât atât.”
Mircea Eliade
Istoric si filosof al religiilor, eseist, prozator, profeso la Universitatea din Chicago.
Este cel mai mare om de cultura roman din veacul al XX-lea ,impunandu-se ca nici un alt carturar in cultura universala .
”Nu există energie mai benignă, mai frumoasă, mai desăvîrșit autoformativă în România cum este Eliade, cum este omul care, după Eminescu, s-a autoconstruit cu o tenacitate și un talent fără margini“, a afirmat Dan C. Mihăilescu, plasandu-l pe Eliade în linia marilor noștri enciclopediști: Dimitrie Cantemir, B.P. Hasdeu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga.
„Cea dintâi şi singura esenţială datorie a omului este caritatea, adică o neobosită justificare a bucuriei existenţei. A face din viaţa şi cunoaşterea ta o permanentă bucurie - în pofida tuturor mizeriilor, şi întunecimilor, şi păcatelor, şi neputinţelor, şi deznădejdilor - iată o datorie... a omului şi a omeniei din tine.”
(Mircea Eliade)
Este cel mai mare om de cultura roman din veacul al XX-lea ,impunandu-se ca nici un alt carturar in cultura universala .
”Nu există energie mai benignă, mai frumoasă, mai desăvîrșit autoformativă în România cum este Eliade, cum este omul care, după Eminescu, s-a autoconstruit cu o tenacitate și un talent fără margini“, a afirmat Dan C. Mihăilescu, plasandu-l pe Eliade în linia marilor noștri enciclopediști: Dimitrie Cantemir, B.P. Hasdeu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga.
„Cea dintâi şi singura esenţială datorie a omului este caritatea, adică o neobosită justificare a bucuriei existenţei. A face din viaţa şi cunoaşterea ta o permanentă bucurie - în pofida tuturor mizeriilor, şi întunecimilor, şi păcatelor, şi neputinţelor, şi deznădejdilor - iată o datorie... a omului şi a omeniei din tine.”
(Mircea Eliade)
Mihai Eminescu
Cea mai stralucitoare personalitate a culturii romanesti, un om inzestrat de Dumnezeu cu un har aparte, cu o sensibilitate deosebita, un erudit, deopotriva un poet atins de aripa geniului dar si un patriot ardent, lucru pe care l-a aratat de-a lungul intregii sale vieti.
Cel mai mare poet romantic, pastreaza in existenta si opera sa conturul caracteristic al dramei artistilor romantici. Nazuind necontenit spre un plan de viata superior etic si artistic,cautậnd cu patos adevarul si refuzậnd consecvent compromisul,Eminescu s-a aflat in permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina nonconformismului,a sinceritatii in faptele de viata si a inaltimii de gậndire.
”Intr-un fel, Eminescu e sfântul preocupat al ghiersului românesc […]. Pentru pietatea noastra depasita, dimensiunile lui trec peste noi, sus si peste vazduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal.” (T. Arghezi)
”Eminescu a fost si ramâne cea mai coplesitoare marturie despre forma inegalabila pe care o poate atinge geniul creator românesc, atunci când se alimenteaza din adâncimile fertile si insondabile ale unui fond autentic.”(St. Aug. Doinas).
Constantin Noica spunea ca Eminescu este omul deplin al culturii românesti:
”Darul ce ni s-a facut prin Eminescu? A aparut în lumea noastra un om care-a înteles sa fie om deplin. Cineva care n-a vroit sa fie al doilea.”
”Eminescu a dat poeziei românesti dimensiunile care îi lipseau înainte” - Tudor Vianu
”Eminescu este nu numai cel mai mare scriitor român. El este o aparitie aproape neexplicabila în literatura noastra. El a cazut în sarmana noastra literatura de la 1870 ca un meteor din alte lumi. Intâmplarea a facut ca unul din cei mai mari poeti lirici ai secolului al XIX-lea, secol atât de bogat, cel mai bogat în lirici, sa se nasca la noi, într-un colt din fundul Moldovei.” - Garabet Ibraileanu
Cel mai mare poet romantic, pastreaza in existenta si opera sa conturul caracteristic al dramei artistilor romantici. Nazuind necontenit spre un plan de viata superior etic si artistic,cautậnd cu patos adevarul si refuzậnd consecvent compromisul,Eminescu s-a aflat in permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina nonconformismului,a sinceritatii in faptele de viata si a inaltimii de gậndire.
”Intr-un fel, Eminescu e sfântul preocupat al ghiersului românesc […]. Pentru pietatea noastra depasita, dimensiunile lui trec peste noi, sus si peste vazduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal.” (T. Arghezi)
”Eminescu a fost si ramâne cea mai coplesitoare marturie despre forma inegalabila pe care o poate atinge geniul creator românesc, atunci când se alimenteaza din adâncimile fertile si insondabile ale unui fond autentic.”(St. Aug. Doinas).
Constantin Noica spunea ca Eminescu este omul deplin al culturii românesti:
”Darul ce ni s-a facut prin Eminescu? A aparut în lumea noastra un om care-a înteles sa fie om deplin. Cineva care n-a vroit sa fie al doilea.”
”Eminescu a dat poeziei românesti dimensiunile care îi lipseau înainte” - Tudor Vianu
”Eminescu este nu numai cel mai mare scriitor român. El este o aparitie aproape neexplicabila în literatura noastra. El a cazut în sarmana noastra literatura de la 1870 ca un meteor din alte lumi. Intâmplarea a facut ca unul din cei mai mari poeti lirici ai secolului al XIX-lea, secol atât de bogat, cel mai bogat în lirici, sa se nasca la noi, într-un colt din fundul Moldovei.” - Garabet Ibraileanu
Nicolae Grigorescu
Primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian, a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.
"Grigorescu picta cu plăcere vădită, surâzător, comunicativ, cum îi era chemarea. A pictat într-un stil al epocii lui, în apostrofe mișcătoare, monotone ca și în ritmul doinei, grația spiritului și fanteziei. Opera lui ține un loc nemărginit în admirația publicului, pentru că nici un alt artist, de la dânsul, nu a reprezentat mai bine sufletul poporului nostru." (Camil Ressu)
"Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiști francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune în pictură, în alegerea motivelor de-o melancolică întindere sau de-o intimitate visătoare, prin ceea ce are tandru și spiritual în maniera sa." (Henri Focillon)
Constantin Brancusi
Constantin Brancusi este considerat de multi ca fiind cel mai important sculptor al secolului XX. Figura centrala in miscarea artistica moderna si un pionier al abstractizarii, el este considerat parintele sculpturii moderne.
”Lumea poate fi mântuită prin artă.”
”Lumea poate fi salvată prin artă. Artistul face, în fond, jucării pentru oamenii mari.”
”Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi.”
”Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut - dar toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii.”
”Eu nu dau niciodată prima lovitură până când piatra nu mi-a spus ceea ce trebuie să îi fac. Aştept până când imaginea interioară s-a format bine în mintea mea. Câteodată durează săptămâni întregi până când piatra îmi vorbeşte. Trebuie să privesc foarte atent înlăuntrul ei. Nu mă uit la vreo aparenţă. Mă depărtez cât mai mult posibil de aparenţe.”
”Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire.”
Brâncuși i-a marturisit preotului care l-a impartasit ca moare "cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea" ...
”Lumea poate fi mântuită prin artă.”
”Lumea poate fi salvată prin artă. Artistul face, în fond, jucării pentru oamenii mari.”
”Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi.”
”Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut - dar toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii.”
”Eu nu dau niciodată prima lovitură până când piatra nu mi-a spus ceea ce trebuie să îi fac. Aştept până când imaginea interioară s-a format bine în mintea mea. Câteodată durează săptămâni întregi până când piatra îmi vorbeşte. Trebuie să privesc foarte atent înlăuntrul ei. Nu mă uit la vreo aparenţă. Mă depărtez cât mai mult posibil de aparenţe.”
”Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire.”
Brâncuși i-a marturisit preotului care l-a impartasit ca moare "cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea" ...
Ciprian Porumbescu
Oamenii il cunosc exlusiv pe Porumbescu drept muzicianul care a compus Crai Nou, “Pe-al nostru steag e scris Unire”, “Trei Culori”, faimoasele hore: “Hora de la Stupca", "Hora Brasovului" sau "Hora Prahovei". Este drept ca opera sa insumeaza un numar impresionant de peste 200 de piese, insa putini stiu ca tanarul a cules piese de folclor, a scris poezii, a scris articole pentru diverse publicatii ale vremii. Astazi, creatia lui a fost partial uitata. “Trei culori” suna comunist si suprasaturat, Hymni i Flamurit, imnul national al Albaniei, seamana izbitor cu “Pe-al nostru steag e scris Unire”... Faimoasa lui balada nu poate fi insa uitata.
Balada lui Ciprian Porumbescu este insa autentic romaneasca, este pura, sincera, te rascoleste, iti umbla prin trecut, te ravaseste, iti patrunde in urechi, in sange, te poarta prin viitor si iti ramane la inima.
In 1871, la celebra aniversare a 400 de ani de la zidirea manastirii Putna, la care a participat si Mihai Eminescu, tanarul atrage atentia celor prezenti prin felul dibaci in care manuia strunele viorii. Un tanarul necunoscut, inalt si suplu, indrazneste sa ia vioara de la celebrul lautar Grigore Vindireu si canta cu atata patos ca imediat dupa aceea oamenii se imbulzesc sa-i multumeasca, iscodind cine este. “Acum pot sa mor, caci am cantat Daciei intregi", a spus tanarul.” A cantat Dumnezeieste", au murmurat cei prezenti....
Este drept ca vioara este unul din instrumentele muzicale care poate reda cel mai bine complexitatea trairilor umane, insa cine s-ar fi imaginat vreodata ca dintr-o simpla vioara pot curge cu atata naturalete sunete care cuceresc, induioseaza si te poarta intr-o alta lume? Ciprian Porumbescu a compus balada in numai 7 zile, numar poate deloc intamplator, sugerand parca printr-o banala coincidenta perfectiunea.
Atsuko Temma, renumita violoncelista din Tara Soarelui Rasare a facut cunoscuta balada lui Ciprian Porumbescu in intreaga lume, interpretand-o in numeroasele sale concerte. Nici o alta compozitie muzicala nu a fost atat de bine receptata si iubita intr-o cultura atat de diferita de a noastra precum balada lui Ciprian Porumbescu... Balada lui Ciprian Porumbescu este prima asociata culturii romanesti.
„Daca ar fi sa regret ca nu am venit mai devreme pe lume, as face-o doar pentru ca nu am apucat sa-i cunosc pe cei doi romani in care Dumnezeu a turnat har din belsug: autorul «Luceafarului», Eminescu, si pe cel al «Baladei pentru vioara», Porumbescu“, a spus Mihail Sadoveanu ascultand minunata piesa compusa in 1880.
Am preluat de aici:
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/3297/Ciprian-Porumbescu-Povestea-unei-viori-fermecate-si-a-unei-iubiri-tragice/pagina-5.html
Balada lui Ciprian Porumbescu este insa autentic romaneasca, este pura, sincera, te rascoleste, iti umbla prin trecut, te ravaseste, iti patrunde in urechi, in sange, te poarta prin viitor si iti ramane la inima.
In 1871, la celebra aniversare a 400 de ani de la zidirea manastirii Putna, la care a participat si Mihai Eminescu, tanarul atrage atentia celor prezenti prin felul dibaci in care manuia strunele viorii. Un tanarul necunoscut, inalt si suplu, indrazneste sa ia vioara de la celebrul lautar Grigore Vindireu si canta cu atata patos ca imediat dupa aceea oamenii se imbulzesc sa-i multumeasca, iscodind cine este. “Acum pot sa mor, caci am cantat Daciei intregi", a spus tanarul.” A cantat Dumnezeieste", au murmurat cei prezenti....
Este drept ca vioara este unul din instrumentele muzicale care poate reda cel mai bine complexitatea trairilor umane, insa cine s-ar fi imaginat vreodata ca dintr-o simpla vioara pot curge cu atata naturalete sunete care cuceresc, induioseaza si te poarta intr-o alta lume? Ciprian Porumbescu a compus balada in numai 7 zile, numar poate deloc intamplator, sugerand parca printr-o banala coincidenta perfectiunea.
Atsuko Temma, renumita violoncelista din Tara Soarelui Rasare a facut cunoscuta balada lui Ciprian Porumbescu in intreaga lume, interpretand-o in numeroasele sale concerte. Nici o alta compozitie muzicala nu a fost atat de bine receptata si iubita intr-o cultura atat de diferita de a noastra precum balada lui Ciprian Porumbescu... Balada lui Ciprian Porumbescu este prima asociata culturii romanesti.
„Daca ar fi sa regret ca nu am venit mai devreme pe lume, as face-o doar pentru ca nu am apucat sa-i cunosc pe cei doi romani in care Dumnezeu a turnat har din belsug: autorul «Luceafarului», Eminescu, si pe cel al «Baladei pentru vioara», Porumbescu“, a spus Mihail Sadoveanu ascultand minunata piesa compusa in 1880.
Am preluat de aici:
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/3297/Ciprian-Porumbescu-Povestea-unei-viori-fermecate-si-a-unei-iubiri-tragice/pagina-5.html
George Enescu
Este considerat cel mai important muzician roman. A fost compozitior, pedagog, violonist, pianist si dirijor. A absolvit Conservatorul din Viena (cu medalia de argint) si Conservatorul din Paris (1895-1899).
Celebritatea internațională a lui George Enescu - de care era el însuși intrigat - se datorează în special Rapsodiei Române Nr. 1, popularizată mai ales de Leopold Stokowski la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Philadelphia.
Prin Festivalurile Internaționale „George Enescu”, care au loc cu regularitate în București cu participarea unor muzicieni de faimă mondială, opera muzicală enesciană este pusă în valoare.
„Pentru mine, Enescu va rămâne una din veritabilele minuni ale lumii. (...) Rădăcinile puternice și noblețea sufletului său sunt provenite din propria lui țară, o țară de inegalată frumusețe.” (Yehudi Menuhin)
Celebritatea internațională a lui George Enescu - de care era el însuși intrigat - se datorează în special Rapsodiei Române Nr. 1, popularizată mai ales de Leopold Stokowski la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Philadelphia.
Prin Festivalurile Internaționale „George Enescu”, care au loc cu regularitate în București cu participarea unor muzicieni de faimă mondială, opera muzicală enesciană este pusă în valoare.
„Pentru mine, Enescu va rămâne una din veritabilele minuni ale lumii. (...) Rădăcinile puternice și noblețea sufletului său sunt provenite din propria lui țară, o țară de inegalată frumusețe.” (Yehudi Menuhin)
vineri, 6 mai 2011
Florin Piersic
Un adevarat "monstru sacru" al scenei si cinematografiei romanesti, Piersic este cel mai mare si cel mai iubit actor roman in viata.
Datorita farmecului sau si extraordinarului impact asupra publicului, a fost comparat adesea cu Alain Delon, in tineretea sa.
Actor cu uriase resurse interpretative, el a jucat, cu aceeasi usurinta, drama, comedie, tragedie, figuri istorice, divertisment.
Autorul ''Celui mai iubit dintre pamanteni'', marele scriitor Marin Preda spunea cu aproape patru decenii in urma: ''Florin Piersic este actorul sufletului meu''.
Cred ca toti romanii pot spune cu mana pe inima acelasi lucru!
Datorita farmecului sau si extraordinarului impact asupra publicului, a fost comparat adesea cu Alain Delon, in tineretea sa.
Actor cu uriase resurse interpretative, el a jucat, cu aceeasi usurinta, drama, comedie, tragedie, figuri istorice, divertisment.
Autorul ''Celui mai iubit dintre pamanteni'', marele scriitor Marin Preda spunea cu aproape patru decenii in urma: ''Florin Piersic este actorul sufletului meu''.
Cred ca toti romanii pot spune cu mana pe inima acelasi lucru!
joi, 5 mai 2011
Irina Loghin
Cea mai iubita, cea mai frumoasa si cea mai cunoscuta interpreta a muzicii populare romanesti- nu cred sa existe roman care sa nu o fi ascultat macar o data!
Preferata mamei mele (pe buna dreptate), sunt sigura ca Irina Loghin va ramane pentru totdeauna in sufletele romanilor!
Preferata mamei mele (pe buna dreptate), sunt sigura ca Irina Loghin va ramane pentru totdeauna in sufletele romanilor!
Veta Biris
Doamna cantecului popular patriotic este convinsa ca:
”Folclorul nu va pieri atata vreme cat la Casele de Cultura sunt generatii intregi de copii care invata, joaca dansul popular si prin ale caror vene curge sange romanesc.”
”Mosii si stramosii nostri ne-au lasat aceste cintece, cum e si cantecul motzesc. E de datoria noastra, a celor carora ne-a dat Dumnezeu dar, sa le ducem mai departe. Eu vin de la Alba-Iulia, dintr-o zona incarcata de legenda, istorie si binecuvintata de Dumnezeu. Pamintul acela a fost odata udat cu singele strabunilor nostri si este de datoria noastra sa il respectam, cum am invatat de acasa, ca pe ceva sfant pe lume.”
”Folclorul nu va pieri atata vreme cat la Casele de Cultura sunt generatii intregi de copii care invata, joaca dansul popular si prin ale caror vene curge sange romanesc.”
”Mosii si stramosii nostri ne-au lasat aceste cintece, cum e si cantecul motzesc. E de datoria noastra, a celor carora ne-a dat Dumnezeu dar, sa le ducem mai departe. Eu vin de la Alba-Iulia, dintr-o zona incarcata de legenda, istorie si binecuvintata de Dumnezeu. Pamintul acela a fost odata udat cu singele strabunilor nostri si este de datoria noastra sa il respectam, cum am invatat de acasa, ca pe ceva sfant pe lume.”
miercuri, 4 mai 2011
Tudor Gheorghe
”Jurnalul Naţional: Nu prea sunteţi difuzat la radio.
Tudor Gheorghe: Aşa e. Cică n-am target. Habar n-au ei că targetul meu e România!... Dar nu numai că nu mă difuzează. Niciodată statul român, Ministerul Culturii sau vreo altă instituţie guvernamentală nu m-a trimis în străinătate, să reprezint România. Eu am fost CHEMAT, nu trimis. Am cîntat în Europa, Canada, Statele Unite. Genul pe care îl fac nu-l face absolut nimeni. Mi s-a spus că reprezint muzica folk, etno, dar n-are nici o legătură. Nimeni n-a înţeles că Tudor Gheorghe nu este decât un tălmăcitor al versului românesc."
----------------------------------------------------------------
"De fiecare dată când îl ascult - și asta se întâmplă des - Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românească - populară și cultă - poate mișca munții. (...) Problema mea, inhalând prin toți porii melodia ființei sale, este cum să-mi stăpânesc o lacrima de dragoste, admirație și mândrie că poate exista acest fenomen pe care, vorba lui Grigore Vieru, îmi e mai ușor să-l pup." (Marin Sorescu - 1988)
"Face muzică populară pe genul trubadurului. E o formă aparte! Nu poţi să-l pui pe Tudor Gheorghe alături de cântăreţii de muzică populară. El este altceva. A fost criticat că la chitară cântă lucruri simple, că n-a evoluat. Eu spun că bine a făcut! Dacă s-ar fi perfecţionat, s-ar fi stricat. N-ar mai fi existat acea naturaleţe care te atrage la el. Menestrelul, trubadurul, recitatorul Tudor Gheorghe¦ Ce frumos sună!", socoteşte Vasile Menzel.
”Scriu cu toată răspunderea că de la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai puternică în ce privește comorile noastre folclorice ca acest tânăr și neîntrecut actor din Craiova." (Eugen Barbu - 1971)
Tudor Gheorghe: Aşa e. Cică n-am target. Habar n-au ei că targetul meu e România!... Dar nu numai că nu mă difuzează. Niciodată statul român, Ministerul Culturii sau vreo altă instituţie guvernamentală nu m-a trimis în străinătate, să reprezint România. Eu am fost CHEMAT, nu trimis. Am cîntat în Europa, Canada, Statele Unite. Genul pe care îl fac nu-l face absolut nimeni. Mi s-a spus că reprezint muzica folk, etno, dar n-are nici o legătură. Nimeni n-a înţeles că Tudor Gheorghe nu este decât un tălmăcitor al versului românesc."
----------------------------------------------------------------
"De fiecare dată când îl ascult - și asta se întâmplă des - Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românească - populară și cultă - poate mișca munții. (...) Problema mea, inhalând prin toți porii melodia ființei sale, este cum să-mi stăpânesc o lacrima de dragoste, admirație și mândrie că poate exista acest fenomen pe care, vorba lui Grigore Vieru, îmi e mai ușor să-l pup." (Marin Sorescu - 1988)
"Face muzică populară pe genul trubadurului. E o formă aparte! Nu poţi să-l pui pe Tudor Gheorghe alături de cântăreţii de muzică populară. El este altceva. A fost criticat că la chitară cântă lucruri simple, că n-a evoluat. Eu spun că bine a făcut! Dacă s-ar fi perfecţionat, s-ar fi stricat. N-ar mai fi existat acea naturaleţe care te atrage la el. Menestrelul, trubadurul, recitatorul Tudor Gheorghe¦ Ce frumos sună!", socoteşte Vasile Menzel.
”Scriu cu toată răspunderea că de la Maria Tănase nu am avut o personalitate mai puternică în ce privește comorile noastre folclorice ca acest tânăr și neîntrecut actor din Craiova." (Eugen Barbu - 1971)
Tatiana Stepa
"Tatiana, sunetul in forma de suflet” -asa o caracteriza Romulus Vulpescu.
”Cea mai frumoasa si dureroasa voce a folk-ului romanesc, femeia nefericita care a infruntat greutatile vietii cu indrazneala de barbat, crescandu-si singura copilul ajuns astazi la 25 de ani..Cand se va vorbi despre anii nostri, nu vor fi citate zgomotele de cutit pe piatra si nici de derapaj de motocicleta, in viraj periculos, ci vocea corului de ingeri care s-a ascuns definitiv in fiinta Tatianei Stepa, cantand si pentru cei buni, si pentru cei rai, si pentru cei care-i aud durerea, si pentru cei care-i sfideaza nenorocirea - spune-mi padure cu frunza rara, unde-i iubirea de asta-vara, nu stie toamna sa se indure de noi, copacii fara padure.”
(Adrian Paunescu)
Vom purta mereu in suflet vocea inegalabila a Tatianei Stepa...
http://www.trilulilu.ro/folkforever/b3406adb122418
”Cea mai frumoasa si dureroasa voce a folk-ului romanesc, femeia nefericita care a infruntat greutatile vietii cu indrazneala de barbat, crescandu-si singura copilul ajuns astazi la 25 de ani..Cand se va vorbi despre anii nostri, nu vor fi citate zgomotele de cutit pe piatra si nici de derapaj de motocicleta, in viraj periculos, ci vocea corului de ingeri care s-a ascuns definitiv in fiinta Tatianei Stepa, cantand si pentru cei buni, si pentru cei rai, si pentru cei care-i aud durerea, si pentru cei care-i sfideaza nenorocirea - spune-mi padure cu frunza rara, unde-i iubirea de asta-vara, nu stie toamna sa se indure de noi, copacii fara padure.”
(Adrian Paunescu)
Vom purta mereu in suflet vocea inegalabila a Tatianei Stepa...
http://www.trilulilu.ro/folkforever/b3406adb122418
marți, 3 mai 2011
Adrian Paunescu
”Adrian Păunescu a fost un mare poet, este un mare poet, este un mare patriot al ţării, al României, dar şi al Basarabiei. Este omul prin care românismul a trecut Prutul şi a pătruns în Basarabia şi până la 1989" - asta spun oamenii despre el.
Cel mai mare poet social roman, a infiintat Cenaclul „Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care susține, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie și dialog, în fața a mai mult de 6 milioane de spectatori.
A debutat ca autor literar în anul 1960. Autorul a peste cincizeci de cărți, în majoritate volume de versuri, Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici poeți români contemporani. Cărțile sale au fost editate într-un tiraj record de peste un milion de exemplare. Un număr apreciabil de poezii ale sale au fost făcute cunoscute prin punerea lor pe muzică de către compozitori din genurile folk și rock; există și situații în care Păunescu a colaborat direct cu muzicienii, îndeosebi în cadrul Cenaclului Flacăra.
A fost o lumina pentru sufletele romanilor, in vremuri intunecate. Un mare iubitor de tara si de neam, un titan al poeziei romanesti. Ne-a ajutat sa ramanem cu mintea intreaga in vremuri in care totul era interzis, ne-a hranit sufletele si ne-a bucurat tineretea cu Cenaclul Flacara.
Un roman adevarat, cu care ne putem mandri!
”Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...
Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.” ( Repetabila povara)
Cel mai mare poet social roman, a infiintat Cenaclul „Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care susține, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1.615 manifestări de muzică, poezie și dialog, în fața a mai mult de 6 milioane de spectatori.
A debutat ca autor literar în anul 1960. Autorul a peste cincizeci de cărți, în majoritate volume de versuri, Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici poeți români contemporani. Cărțile sale au fost editate într-un tiraj record de peste un milion de exemplare. Un număr apreciabil de poezii ale sale au fost făcute cunoscute prin punerea lor pe muzică de către compozitori din genurile folk și rock; există și situații în care Păunescu a colaborat direct cu muzicienii, îndeosebi în cadrul Cenaclului Flacăra.
A fost o lumina pentru sufletele romanilor, in vremuri intunecate. Un mare iubitor de tara si de neam, un titan al poeziei romanesti. Ne-a ajutat sa ramanem cu mintea intreaga in vremuri in care totul era interzis, ne-a hranit sufletele si ne-a bucurat tineretea cu Cenaclul Flacara.
Un roman adevarat, cu care ne putem mandri!
”Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi însine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...
Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.” ( Repetabila povara)
Angela Similea
Regina muzicii usoare romanesti, cu o voce calda, profunda si inconfundabila.
A lansat zeci de slagare, melodii de o rara sensibilitate si frumusete, pe care le-am fredonat si le fredonez si eu de zeci de ani :))
Un albastru infinit, Sa fiu o floare, Sa te gandesti din cand in cand la mine, Ce-ar fi sa fiu, Nostalgie, De n-ai fi tu, E mare lucru sa fii om, Grabeste-te si vino, Recheama-ma si-am sa revin, De n-ai sa vii, Dupa noapte vine zi, Lumina vietii, Panza barcilor, Balada iubirilor deschise, Bine-ai venit primavara, Casa mea, O zi, Iubite, Nu-mi lua iubirea daca pleci, Daca n-ai fi existat, Lumea de dragoste, etc etc.
Este o romanca cu care ne mandrim si care merita sa ramana vesnic in istoria muzicii usoare romanesti si in inimile tuturor romanilor.
A lansat zeci de slagare, melodii de o rara sensibilitate si frumusete, pe care le-am fredonat si le fredonez si eu de zeci de ani :))
Un albastru infinit, Sa fiu o floare, Sa te gandesti din cand in cand la mine, Ce-ar fi sa fiu, Nostalgie, De n-ai fi tu, E mare lucru sa fii om, Grabeste-te si vino, Recheama-ma si-am sa revin, De n-ai sa vii, Dupa noapte vine zi, Lumina vietii, Panza barcilor, Balada iubirilor deschise, Bine-ai venit primavara, Casa mea, O zi, Iubite, Nu-mi lua iubirea daca pleci, Daca n-ai fi existat, Lumea de dragoste, etc etc.
Este o romanca cu care ne mandrim si care merita sa ramana vesnic in istoria muzicii usoare romanesti si in inimile tuturor romanilor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)